Des temps et des vents

"Des temps et des vents" este un film turcesc vazut acum cateva saptamani. Am tot amanat sa scriu despre el pentru ca au fost alte subiecte care m-au acaparat, insa astazi mi-am adus aminte de el.

Este primul film turcesc pe care il vad de ani de zile. Si, daca nu ma insel, primul pe care il vad la cinema. Franta este o tara care gazduieste cu generozitate si face loc in cinematografele sale tuturor filmelor bune care sunt in afara sistemului de la Hollywood. Si sunt atat de multe filme bune.....

Am intrat la "Des Temps et des vents" pentru ca, trebuie sa recunosc, mi-a placut la nebunie afisul. Ma plimbam cu o colega, intr-o sambata, pe langa centrul Pompidou si am trecut prin fata unui cinematograf: am privit afisele si amandoua ne-am zis sa vedem acest film. Bine am facut pentru ca este cel mai frumos film - cel putin ca imagine - vazut pe acest an. Iar povestea despre copilaria celor 3 prieteni, este atat de delicat descrisa incat iesi fermecat din sala de cinema. Si ce-mi place starea asta - cred ca filmul este drogul meu.

Sper sa vina cel putin la Bucuresti, probabil la Institutul francez. Si daca va fi asa, nu-l scapati ca merita.

Am citit in una din revistele romanesti - pe care mi le cara Kati din tara - ca a fost in tara si "Persepolis", si imi pare rau ca nu v-am scris despre el mai demult. Filmul este un desen animat care povesteste cu umor, sensibilitate si ironie schimbarea de regim dn Iran, instaurarea dictaturii si modul in care o fetita traieste toate astea. A luat premiul Cesar pentru desen animat in Franta, a fost nominalizat la Oscar si aici a avut un succes enorm.

Eu una, inca visez la un film care sa povesteasca cu atata emotie tot ce s-a intamplat la noi in vremea comunismului si inca nu cred ca avem un regizor care sa povesteasca despre subiecte simple - ca maturizarea - asa cum se intampla in "Des temps et des vents"...... pentru ca suntem prea imbibati de trecut, probabil, si pentru ca a fi atent la alte subiecte trebuie sa fii detasat si sa privesti totul cu bucurie.

Care este ultimul film romanesc de dragoste la care ati plans?