Voi incepe sa fac o sumara analiza, din punct de vedere al pozitionarii, al imaginii si stategiei de oferta, pentru cateva din marcilor de succes din moda. Ca exemplu pentru cei care doresc sa construiasca o marca intr-un domeniu in care nu poate reusi fara creativitate, nu poate continua fara strategie si nu poate face performanta fara o imbinare perfecta intre cele doua.
Daca aveti intrebari, nu ezitati.
Sunday, June 28
PRADA - o marca autoritara
Miuccia Prada
"Waist Down"
"Waist Down"
"Waist Down"
"Waist Down""I love fashion, but I think it should stay in its place, not rule your life. It's a very nice part of your life, but I think it should be fun." Miuccia Prada
Este o marca care fascineaza, intriga si care, parca, cere un bagaj important de cunostinte pentru a fi inteleasa. Este o marca ce se pozitioneaza folosind voit un taram al intelectualului si al artei contemporane. In spatele acestei marci sta o femeie, Miuccia Prada, ce provine dintr-o familiile italiana burgheza. Bunicul sau este cel care fondeaza in 1913 marca "Fratelli Prada", marca ce producea exclusiv acesorii din piele. Magazinul familiei, situat si astazi in Galeria Vittorio Emanuelle, avea exact aceeasi oferta de produse ca cea realizata de bunicul sau, in momentul in care Miuccia a preluat fraiele afacerii in 1978. (Deschid o paranteza numai pentru a spune ca aceasta galerie sta la baza ideii de mall, adica un spatiu inchis in care sa gasesc mai multe magazine. Chestie un pic paradoxala deoarece dintre toate tarile din Vest, Italia are cel mai mic procentaj de m2 de mall pe cap de locuitor. In aceasta tara este prioritar comertul stradal si nu mall-urile. Baieti destepti de altfel ! ).
Miuccia a studiat Stiintele Politice, a cochetat cu teatrul facand parte dintr-o trupa de mima si se pare ca numai taioarele YSL in care participa la meetinguri comuniste ( a fost membra a acestui partid), erau semn ca este o pasionata de moda. Din 1978 insa afacerea i-a fost cedata de mama sa si din acel moment marca a cunoscut o revolutie ce a transformat-o in ceea ce este astazi. Marele succes a venit in momentul in care a Miuccia a avut idea de a abandona taritoriul pielariei pentru crearea unei genti si a utiliza un nylon hyper tehnologizat folosit pentru realizarea de parasute de catre armata SUA. Geanta a avut un succes fulminant fiind adoptata in scurt timp de toata lumea. Avea un pret mai ieftin decat una de piele si era ceva nou, costa totusi 3-400 de euro.
Se spune ca sotul sau, un om de afaceri cu care s-a intalnit la inceputul carierei, si care are faima unui coleric cu care se lucreaza foarte greu, a stopat producerea acestor genti pentru ca Miuccia sa nu fie recunoscuta numai pentru acest lucru. De altfel ea recunoaste ca fara Bertelli nu ar fi putut sa continue si sa aduca marca la stadiul la care este astazi.
Probabil ca multi cred ca prêt-a-porter-ul exista la Prada din totdeauna. Ei bine, colectia pentru femei a fost introdusa de Miuccia in 1989 iar cea de barbati ceva mai tarziu. Acum marca are si o linie bis intitulata Miu Miu, o linie sport, o linie de parfumuri si a scos impreuna cu LG mbilul LG Prada. Pentru fabricarea si distribuirea parfumrilor Miuccia a ales cu grija partenerul….nu giganti precum L’Oreal ci o firma spaniola, cu traditie in realizarea de parfumuri pentru marci de creatori : PUIG.
Spre deosebire de concurentii sai Chanel, Dior, Balenciaga, YSL care fac de peste jumatate de secol moda, Prada face haine numai de 20 de ani iar secretul succesului sau a constat intr-o calitate ireprosabila in producerea articolelor, materiale in avangarda si un look minimalist care ajuta femeia in miscare. Cunoscuta pentru fustele plisate pana la genunchi, simbol al fetelor de familie buna, acestea au facut si obiectul in 2006 a unei expozitii la New York intr-unul din epicentrele Prada: "Waist Down" . Caci flagship-urile Prada se numesc "epicentre" si arhitectura lor futurista este tot timpul realizata de cei mai buni in domeniu. In Tokyo, Herzog & de Meuron semneaza superba cladire, iar la NY Rem Koolhaas a creat un spatiu ultra high-tech, care in cea mai mare parte gazduieste un muzeu, clientul fiind invitat sa coboare la subsol pentru a face shopping-ul. Insa merita, deoarece aici acesta traieste o experienta unica de cumparaturi : in cabina de proba in momentul in care haina este agatat in cuier un sistem special de detectare scaneaza eticheta. Pe baza acesteia este deschis accesul la o baza de date ce prezinta pe un ecran din cabina, culorile disponibile, schite ale modelului si chiar imagini din timpul prezentarii de moda cu produsul respectiv.
Spre deosebire de concurentii sai Chanel, Dior, Balenciaga, YSL care fac de peste jumatate de secol moda, Prada face haine numai de 20 de ani iar secretul succesului sau a constat intr-o calitate ireprosabila in producerea articolelor, materiale in avangarda si un look minimalist care ajuta femeia in miscare. Cunoscuta pentru fustele plisate pana la genunchi, simbol al fetelor de familie buna, acestea au facut si obiectul in 2006 a unei expozitii la New York intr-unul din epicentrele Prada: "Waist Down" . Caci flagship-urile Prada se numesc "epicentre" si arhitectura lor futurista este tot timpul realizata de cei mai buni in domeniu. In Tokyo, Herzog & de Meuron semneaza superba cladire, iar la NY Rem Koolhaas a creat un spatiu ultra high-tech, care in cea mai mare parte gazduieste un muzeu, clientul fiind invitat sa coboare la subsol pentru a face shopping-ul. Insa merita, deoarece aici acesta traieste o experienta unica de cumparaturi : in cabina de proba in momentul in care haina este agatat in cuier un sistem special de detectare scaneaza eticheta. Pe baza acesteia este deschis accesul la o baza de date ce prezinta pe un ecran din cabina, culorile disponibile, schite ale modelului si chiar imagini din timpul prezentarii de moda cu produsul respectiv.
Acestea sunt, de fapt, elementele ce definesc marca : inalta tehnologie folosita atat la construirea magazinelor cat si la o cercetare minutioasa pentru crearea de materiale noi, un look ce combina elemente retro cu cele futuriste, o totala detasare de tendinte, caci Prada nu le va urma niciodata, ea fiind cea care le creeaza si ceea ce este foarte evident in ultimul timp, o inversare a esteticului. Ceea ce pentru noi este catalogat ca urat, la Prada ia locul frumosului si estetica este fortata sa o ia pe un alt drum, nou, neumblat de noi pana a cum. Relatia s-a puternica cu arta contemporana a dat nastere unei fundatii la Milano « Fondazione Prada », ce invita artisti contemporani din toate tarile sa-si expuna operele.
Ce ma suprinde intotdeauna la ei este coerenta ce exista intre prezentarea de moda, vitrine, oferta din magazin si reclama din reviste. Nu exista nimic pe langa si daca ai chef sa-ti cumpar ce ai vazut pe podium la Prada, cu siguranta vei gasi in oricare din boutique-urile sale.
PRADA campaigns
Prada Sport
FW '06 with Sasha
SS '06 with Sasha
FW '05 with Sasha Pivovarova, face was used very often by Prada
SS '05 with Diana Dondoe
Friday, June 26
My favourite Michael Jacksons' Videos
Multe tastaturi vor bate acum spre a scrie despre aceasta disparitie si cred ca YouTube va inregistra cresteri record pentru toate cantecele lui. Am zis sa mai adaug si eu un mic mesaj. Pentru ca ce a facut el in materie de dans reprezinta inspiratie pentru toti cantaretii de astazi: de la Madonna la Beyonce, Justin T si Usher. Si daca mi-a placut vreodata Michel s-a intamplat datoritacoregrafiilor superbe. Si nu m-am lasat pana nu am invatat pasii de moonwalk, cu care si acum distrez prietenii la petreceri.
Apoi, cred ca din acest moment va deveni sursa inepuizabila de inspiratie pentru multi artisti. In moda, chiar in acest sezon faimosul sacou de la Balmain este inspirat din costumele de scena ale lui Michael. Ceva ma face sa cred ca urmatorul care se va inspira de aici va fi Marc Jacobs...sau poate ca nu, ar fi prea previzibil, nu?
Intrati pe link pentru o coregrafie de break-dance:
http://www.youtube.com/watch?v=aXK5xOJaYHI&feature=related
Topul videoclipurilor mele preferate cu Michael:
1. Smooth Criminal
2. Remember the time: cel cu Eddie Murphy si frumoasa Iman
3. In the closet: cu sexy hot Naomi
4. Say Say Say in duet cu Paul McCartney
Apoi, cred ca din acest moment va deveni sursa inepuizabila de inspiratie pentru multi artisti. In moda, chiar in acest sezon faimosul sacou de la Balmain este inspirat din costumele de scena ale lui Michael. Ceva ma face sa cred ca urmatorul care se va inspira de aici va fi Marc Jacobs...sau poate ca nu, ar fi prea previzibil, nu?
Intrati pe link pentru o coregrafie de break-dance:
http://www.youtube.com/watch?v=aXK5xOJaYHI&feature=related
Topul videoclipurilor mele preferate cu Michael:
1. Smooth Criminal
2. Remember the time: cel cu Eddie Murphy si frumoasa Iman
3. In the closet: cu sexy hot Naomi
4. Say Say Say in duet cu Paul McCartney
Thursday, June 25
Bucharest's Concept Stores
Raionul 4
vechea campanie Razvan Ciobanu - horror!!!
noua campanie Razvan Ciobanu - ok!Am avut timp de data asta sa vizitez si cateva din magazinele despre care am auzit din reviste, dar pe care nu prea am avut cand sa le vad.
Am vazut Raionul 4 si Raionul 6 si mi-au placut pentru ca aduc o tusa de modern atat in oferta de imbracaminte si accesorii care se gaseste in Bucuresti, cat si din punct de vedere al modului de a fi a unui magazin. Preturile sunt pe masura brand-urilor pe care le comercializeaza (Maison Martin Margiela, Dries Van Noten, Brunello Cucinelli, Acne) insa cred ca targetul lor nu are vreo problema cu asta. Raionul 6 imi pare o initiative comerciala foarte inteligenta si nu putine persoane din grupul meu de prieteni stiau de el. Nu am inteles insa de ce trebuie sa existe o sonerie la Raionul 4…ca strategie de marketing pentru ai sublinia caracterul « high-end »? Si de ce la Raionul 6 exista 2 vanzatori intr-un spatiu atat de mic ?
Am mai vazut magazinul lui Razvan Ciobanu situat pe calea Victoriei si nu mi-a placut. Deja mi-e foarte greu sa sesizez imaginea acestui brand. Si apoi aceeasi incoerenta o observ si in magazin…si nu stiu de ce intr-un magazin de creator trebuie sa gasesc parfumuri si alte mici produse de « beauty ». Ca si cum ducandu-ma la Tom Ford vad si parfumuri Yves Saint Laurent sau Chanel. Ce-mi place acum la Ciobanu este reclama actuala cu Diana Dondoe…spre deosebire de anterioara care este atat de demodata. Exista printre cititoarele acestui blog vreuna care si-a cumparat vreun articol Ciobanu de la respectivul magazin ? Chiar as vrea sa stiu daca vinde.
The Mews – l-am vizitat in primavara pentru prima oara si mi-a placut atat ca oferta cat si ca design si concept de magazin. Acum arata la fel de impecabil : vitrina, merchendising, design. Dupa cum suntem obisnuiti, calitatea unui magazin sau a unui serviciu scade direct proportional cu trecerea timpului…de aceea apreciez cand vad aceeasi calitate de la an la altul…sau de la sezon la sezon.
The Place este o copie destul de reusita a lui Colette din Paris. Este si magazinul in care am vazut creatori romani si am apreciat mini-expozitia lui Carmen Secareanu. Eu cred ca aceasta creatoare ar putea construi o marca puternica daca ar avea un plan de afaceri la fel de puternic.
As dori ca nu numai magazinele scumpe sa fie inventive ci sa existe acelasi mod creativ de a expune marfa sau de a crea o atmosfera particulara si la cele mai ieftine.
Ah si inca ceva, chiar trebuie sa cumpar ceva scump pentru ca vanzatoarea sa-mi zica « buna ziua » cand intru intr-un boutique sau intr-o locatie, de orice fel ar fi ea : farmacie, alimentar, bar….etc? Pentru ca asta am observat acum : toate vanzatoarele de la aceste concept-store-uri mi-au dat « buna ziua » la intrare si mi-au zis « la revedere » la iesire. Celorlalte le-a pasat prea putin.
Am vazut Raionul 4 si Raionul 6 si mi-au placut pentru ca aduc o tusa de modern atat in oferta de imbracaminte si accesorii care se gaseste in Bucuresti, cat si din punct de vedere al modului de a fi a unui magazin. Preturile sunt pe masura brand-urilor pe care le comercializeaza (Maison Martin Margiela, Dries Van Noten, Brunello Cucinelli, Acne) insa cred ca targetul lor nu are vreo problema cu asta. Raionul 6 imi pare o initiative comerciala foarte inteligenta si nu putine persoane din grupul meu de prieteni stiau de el. Nu am inteles insa de ce trebuie sa existe o sonerie la Raionul 4…ca strategie de marketing pentru ai sublinia caracterul « high-end »? Si de ce la Raionul 6 exista 2 vanzatori intr-un spatiu atat de mic ?
Am mai vazut magazinul lui Razvan Ciobanu situat pe calea Victoriei si nu mi-a placut. Deja mi-e foarte greu sa sesizez imaginea acestui brand. Si apoi aceeasi incoerenta o observ si in magazin…si nu stiu de ce intr-un magazin de creator trebuie sa gasesc parfumuri si alte mici produse de « beauty ». Ca si cum ducandu-ma la Tom Ford vad si parfumuri Yves Saint Laurent sau Chanel. Ce-mi place acum la Ciobanu este reclama actuala cu Diana Dondoe…spre deosebire de anterioara care este atat de demodata. Exista printre cititoarele acestui blog vreuna care si-a cumparat vreun articol Ciobanu de la respectivul magazin ? Chiar as vrea sa stiu daca vinde.
The Mews – l-am vizitat in primavara pentru prima oara si mi-a placut atat ca oferta cat si ca design si concept de magazin. Acum arata la fel de impecabil : vitrina, merchendising, design. Dupa cum suntem obisnuiti, calitatea unui magazin sau a unui serviciu scade direct proportional cu trecerea timpului…de aceea apreciez cand vad aceeasi calitate de la an la altul…sau de la sezon la sezon.
The Place este o copie destul de reusita a lui Colette din Paris. Este si magazinul in care am vazut creatori romani si am apreciat mini-expozitia lui Carmen Secareanu. Eu cred ca aceasta creatoare ar putea construi o marca puternica daca ar avea un plan de afaceri la fel de puternic.
As dori ca nu numai magazinele scumpe sa fie inventive ci sa existe acelasi mod creativ de a expune marfa sau de a crea o atmosfera particulara si la cele mai ieftine.
Ah si inca ceva, chiar trebuie sa cumpar ceva scump pentru ca vanzatoarea sa-mi zica « buna ziua » cand intru intr-un boutique sau intr-o locatie, de orice fel ar fi ea : farmacie, alimentar, bar….etc? Pentru ca asta am observat acum : toate vanzatoarele de la aceste concept-store-uri mi-au dat « buna ziua » la intrare si mi-au zis « la revedere » la iesire. Celorlalte le-a pasat prea putin.
Dupa 10 zile in Bucuresti
Ateneul Roman
Ateneul Roman
Parcul IoanidCe imi place, inca, in Bucuresti:
PARCUL IOANID : pe cat e de mic pe atat mi-e de drag si inca imi aduce aminte de noptile cand, molesita de caldura ieseam sa ma racoresc aici. Nu ma mir cand la o cautare pe net vad ca a fost proiecat dupa parcul meu preferat din Paris : Parcul Monceau.
CAFENEAUA ITALIANA « CAFFE E LATTE » de langa Cismigiu : rezist greu dulciurilor de casa de aici, insa ce ma face sa ma intorc este serviciul foarte placut si calduros…oamenii de aici au prins lectia serviciului impecabil.
http://www.caffelatte.ro/
ATENEUL ROMAN : eu recomand tuturor strainilor care imi cer sfaturi cu privire la locurile de vazut in Bucuresti, sa-si ia un bilet la un concert de la Ateneu. Sala Ateneului este unul dintre locurile bucurestene cu care ma pot lauda si care ma ajuta sa-mi imaginez cum isi traia Bucurestiul viata frumoasa din perioada interbelica.
http://fge.org.ro/ateneul-roman
ACADEMIA CATAVENCU : pentru ca desi ma intristeaza cand vad in ce hal isi bat unii politicieni joc de societatea romaneasca, vad ca inca mai e cineva care sa-i arate cu degetul.
Imi mai place sa fac o plimbare pe Calea Victoriei si pe Magheru si sa ma uit la vitrine. De la an la an insa, plimbarea asta devine trista din cauza spectacolului dezolant al spatiilor inchise, al vitrinelor lipsite de imaginatie, al serviciului prost al vanzatoarelor. I-as sfatui pe toti cei care detin spatii pe aceste strazi sa faca o cautare pe net sau sa-si rezerve un weekend de « cercetare si inspiratie » prin vreuna din capitalele europene ale modei. Apoi, pe cei de la Primarie sa initieze un plan comercial pe aceste doua artere.
Ce nu-mi place in Bucuresti :
TAXIURILE care sunt murdare in interior, total neingrijite si taximetristii care fumeaza;
NU INTELEG de ce suntem atat de agresivi unii cu altii, atat in comportament cat si in vorbire….de ce nu ne insusim inca regulile de bun simt care exista in orice societate civilizata;
PARCUL IOANID : pe cat e de mic pe atat mi-e de drag si inca imi aduce aminte de noptile cand, molesita de caldura ieseam sa ma racoresc aici. Nu ma mir cand la o cautare pe net vad ca a fost proiecat dupa parcul meu preferat din Paris : Parcul Monceau.
CAFENEAUA ITALIANA « CAFFE E LATTE » de langa Cismigiu : rezist greu dulciurilor de casa de aici, insa ce ma face sa ma intorc este serviciul foarte placut si calduros…oamenii de aici au prins lectia serviciului impecabil.
http://www.caffelatte.ro/
ATENEUL ROMAN : eu recomand tuturor strainilor care imi cer sfaturi cu privire la locurile de vazut in Bucuresti, sa-si ia un bilet la un concert de la Ateneu. Sala Ateneului este unul dintre locurile bucurestene cu care ma pot lauda si care ma ajuta sa-mi imaginez cum isi traia Bucurestiul viata frumoasa din perioada interbelica.
http://fge.org.ro/ateneul-roman
ACADEMIA CATAVENCU : pentru ca desi ma intristeaza cand vad in ce hal isi bat unii politicieni joc de societatea romaneasca, vad ca inca mai e cineva care sa-i arate cu degetul.
Imi mai place sa fac o plimbare pe Calea Victoriei si pe Magheru si sa ma uit la vitrine. De la an la an insa, plimbarea asta devine trista din cauza spectacolului dezolant al spatiilor inchise, al vitrinelor lipsite de imaginatie, al serviciului prost al vanzatoarelor. I-as sfatui pe toti cei care detin spatii pe aceste strazi sa faca o cautare pe net sau sa-si rezerve un weekend de « cercetare si inspiratie » prin vreuna din capitalele europene ale modei. Apoi, pe cei de la Primarie sa initieze un plan comercial pe aceste doua artere.
Ce nu-mi place in Bucuresti :
TAXIURILE care sunt murdare in interior, total neingrijite si taximetristii care fumeaza;
NU INTELEG de ce suntem atat de agresivi unii cu altii, atat in comportament cat si in vorbire….de ce nu ne insusim inca regulile de bun simt care exista in orice societate civilizata;
simt vizual ca nimeni nu este interesat de un PLAN URBANISTIC coerent….saracul oras.
La un moment dat cand, aici la Paris, am facut o greseala de vorbire in lb romana, o prietena m-a sfatuit ca atunci cand ajung in tara sa exersez vorbirea in romana citindu-l pe Plesu si Academia Catavencu. Si asta fac, pe langa toate revistele de moda cumpar Catzavecu . Si in ultimul numar am dat de fraza asta pe care am retinut-o si pe care v-o impartasesc . Un roman plecat in Italia spune : « Cand plec din Romania imi lipsesc rudele si prietenii. Cand plec din Italia imi lipseste totul ». Cam asta simt eu acum.
Wednesday, June 10
Windows in Paris 2
at Bottega Veneta the advertising for the eco movie suported by PPR "HOME"
back to origins in time of crises at Prada
Tuesday, June 9
HOME & PPR
Stiu, probabil ca multi vor zice ca este o actiune pur comerciala si ca grupul PPR vrea sa-si faca reclama. E adevarat pe de o parte, pe de alta parte insa nu sunt multi cei care vor da navala sa-si ia o geanta Bottega Veneta sau un sacou YSL numai pentru ca au vazut filmul. O mare parte dintre cei care il vad nici macar nu sunt in tagetul acestor firme.
Pe mine m-a impresionat si este inca un semnal de alarma ca trebuie sa facem ceva...cu totii..... deodata.
Filmul poate fi vazut pe youtube si nu numai, deci este pus la dispozitie gratuit tuturor.
Monday, June 8
Karl Lagerfeld is everywhere
Lagerfeld/Chanel a creat tutu-ul primei balerine de la English National Theatre pentru Lacul Lebedelor. Au fost necesare peste 100 de ore care sa aplice peste tul si matase, 2500 pene de strut si curcan. Lucrarea a fost realizata de Atelierul Lemarié, partener artizan traditional al casei de moda Chanel, specializat in crearea de accesorii din pene si fulgi. Deoarece la un moment dat era pe cale de disparitie, fiind in 1996 aproape singurul atelier care mai exista in acest domeniu, Chanel l-a achizitionat.
Pasarela - the end
Ca sa termin cu stirile despre festivalul Pasarela, va scriu despre ce nu am vorbit inca:
- despre expozitiile a doi tineri fotografi, Dan Piersinaru si Adi Bulboaca, pe care inca le puteti vedea la Muzeul National de Arta Contemporana (din Casa Poporului);
- despre targul de moda din ziua de sambata, la care au participat tineri creatori de imbracaminte dar si de accesorii. Am simtit aici un "air" de creativitate si entuziasm, mai ales in sfera bijuteriilor. Nu m-am abtinut si mi-am cumparat un colier de la Carla Szabo.
- despre omagiul adus atelierelor de croitorie din Bucuresti. Am inteles buna intentie a lui Philippe Guilet de a organiza o astfel de prezentare. Totusi in Romania aceasta distanta intre croitori si creatori este foarte mare, poate pentru ca celor dintai le trebuie mai multa rigoare si deschidere.
- despre Valentina Vidrascu: revelatia Bucurestiului. Valentina este din Republica Moldova si are acea iubire fata de simbolurile traditionale romanesti pe care am intalnit-o la toti prietenii mei basarabeni. Face ii superbe si va invit in showroom-ul ei sa achizitionati una. Eu asta voi face la urmatoarea venire in Bucuresti.
Showroom "Valentina Vidrascu"
Str. General Berthelot Henri Mathias nr.5, ap.10, Bucuresti 010163
tel. 031 107 23 69 , mob. 0751101060
- despre expozitiile a doi tineri fotografi, Dan Piersinaru si Adi Bulboaca, pe care inca le puteti vedea la Muzeul National de Arta Contemporana (din Casa Poporului);
- despre targul de moda din ziua de sambata, la care au participat tineri creatori de imbracaminte dar si de accesorii. Am simtit aici un "air" de creativitate si entuziasm, mai ales in sfera bijuteriilor. Nu m-am abtinut si mi-am cumparat un colier de la Carla Szabo.
- despre omagiul adus atelierelor de croitorie din Bucuresti. Am inteles buna intentie a lui Philippe Guilet de a organiza o astfel de prezentare. Totusi in Romania aceasta distanta intre croitori si creatori este foarte mare, poate pentru ca celor dintai le trebuie mai multa rigoare si deschidere.
- despre Valentina Vidrascu: revelatia Bucurestiului. Valentina este din Republica Moldova si are acea iubire fata de simbolurile traditionale romanesti pe care am intalnit-o la toti prietenii mei basarabeni. Face ii superbe si va invit in showroom-ul ei sa achizitionati una. Eu asta voi face la urmatoarea venire in Bucuresti.
Showroom "Valentina Vidrascu"
Str. General Berthelot Henri Mathias nr.5, ap.10, Bucuresti 010163
tel. 031 107 23 69 , mob. 0751101060
Mi-a placut amploarea pe care a luat-o festivalul, raportat la ce a fost anul trecut: multitudinea de evenimente organizate si calitatea exceptionala a invitatilor. As fi vrut ca prezentarile de moda ale celor patru finalisti sa fie organizate astfel incat, fiecare sa adopte o punere in scena care sa-i puna colectia in valoare. Nu am vazut prea mult finalistii de anul trecut si consider ca aici trebuie sa existe o continuitate: depinde de fiecare cum se descurca dupa festival insa relatia cu ei trebuie sa existe, in continuare. M-am intalnit cu Olah de la Rozalb de Mura in cadrul targului de moda...si atat. Pe Maria Lucia Hohan am vazut-o numai la prezentarea atelierelor de croitorie iar pe Carmen Secareanu foarte putin la conferinta lui Didier Grumbach.
Cam acesta a fost festivalul Pasarela. In ceea ce ma priveste o astept pe Laura Popoviciu la Paris si sper ca toti cei patru finalisti sa aibe puterea de a-si construi un drum frumos in acest domeniu.
Thursday, June 4
International fashion made in Romania
Intreb azi o prietena, parizianca 100%, daca ar cumpara o marca romaneasca de imbracaminte. Imi raspunde: "sigur, dar sa aibe o personalitate puternica". Personalitate puternica pentru o parizianca/frantuzoica insemana ca aceea marca sa o uimeasca prin ceva ce nu prea a vazut pana la acel moment. Si ca sa fiu si mai clara: Parisul a cam fost scena tuturor modificarilor importante ale modului in care ne imbracam: de la "new look" Dior pana la non-eticheta Margiela. Deci chiar trebuie un concept puternic ca sa atragi atentia Parisului. Dar vorba cantecului "If i can make it there, I'll make it anywhere!".
Este motivul pentru care juriul Pasarela a ales-o pe Laura si nu pe Andra.
Wednesday, June 3
Piata textila din Romania
Un studiu realizat de IFM ce face in fiecare luna analiza unei tari.
La Roumanie
Chiffres-clés 2008 :
Signalons néanmoins que malgré sa petite taille, cette industrie a constamment vu son poids progresser dans les échanges depuis le début de la décennie. De 0,1 % en 2000, la Roumanie a ainsi vu sa part dans les exportations monter à 0,4 % en 2007, selon l’OMC. Le rythme de ses exportations a donc été plus soutenu sur cette période que la moyenne mondiale. ...la Roumanie connaît une balance commerciale fortement déficitaire Quoi qu’il en soit, les confectionneurs roumains ont essentiellement recours à des matières premières importées. Avant l’adhésion du pays à l’Union européenne, les entreprises avaient en effet tout intérêt à utiliser des tissus européens afin de pénétrer ce marché sans acquitter de droits de douanes, en vertu d’accords bilatéraux. Cette tendance demeure à l’heure actuelle, puisque les importations roumaines de textiles étaient 3,5 fois supérieures aux exportations en 2008.
Les textiles de maison et les filaments de fibres synthétiques représentent à eux seuls près de la moitié des exportations de textiles de la Roumanie. Celles-ci ont progressé rapidement au cours des dernières années, mais ont subi une nette décélération avec la dégradation du climat économique mondial : après des hausses de 24 % en 2006 et de 11 % en 2007, les exportations roumaines de textiles ont cédé 2 % en 2008. Dans le même temps, les importations marquaient clairement le pas, après des années d’augmentations régulières : + 1,2 % en 2006, + 3,7 % en 2007, - 11,3 % en 2008. Industries de l'habillement : Le développement du pays... L’ouverture de l’économie roumaine, doublée d’une politique volontariste d’investissements pour remettre le pays à niveau, ont eu pour effet un accroissement très net du niveau de vie des habitants. Le PIB par tête est ainsi passé de 9 383 dollars en parité de pouvoir d’achat en 2005 à 11 647 dollars en 2008. La consommation des ménages apparaît très dynamique (69 milliards d’euros en 2007, 84 milliards en 2008), aussi ce marché est-il devenu le nouveau terrain de chasse des grands distributeurs internationaux (Metro, Carrefour, Auchan). L’inflation forte (8,2 % attendus pour 2008) pèse néanmoins sur leur activité.
Malgré tout, l’offre française d’habillement connaît des difficultés croissantes sur ce marché. Les exportations françaises de vêtements maille ou chaîne trame ont ainsi diminué pour la septième année consécutive en 2008. Le montant des exportations atteint désormais moins de 38 millions d’euros, contre 60 millions en 2004 et 100 millions en 2001. La France exporte près de deux fois plus vers les Emirats Arabes Unis. C’est dire à quel point les entreprises françaises ont une large de progression sur le marché roumain. ...s'accompagne de l'abandon progressif de son rôle de sous-traitant Une chose est sûre, les marques locales sont encore rares, les confectionneurs locaux se contentant souvent d’un rôle de sous-traitants pour des donneurs d’ordres italiens ou allemands. Le pays a en effet commencé par développer ses industries de l’habillement, nécessitant de moindres investissements, lors de la privatisation de l’économie suite à l’ère Ceausescu. Actuellement le secteur emploie environ 230 000 personnes, ce qui fait de la Roumanie le second plus gros employeur européen, après l’Italie. Ce chiffre est en nette diminution, en lien avec les moindres performances à l’export du pays.
Les livraisons roumaines sont quasiment exclusivement destinées à l’Union européenne : en 2008, 96 % du chiffre d’affaires à l’export provenait de ce seul marché. Cette dépendance constitue un risque important notamment en période de récession. Mais il est inexact de croire que les difficultés des confectionneurs roumains proviennent de la crise ou de l’entrée du pays dans l’Union européenne. En effet, la restructuration du secteur est bien antérieure, puisque les exportations d’habillement du pays ont commencé à décliner en valeur absolue dès 2004. Elle tient davantage à une compétitivité moindre, conjuguée à l’appréciation de la monnaie locale, le leu.
La Roumanie
Chiffres-clés 2008 :
• Population : 22 millions d'habitants
• Taux de croissance du PIB : +5,8%
• Exportations françaises textile-habillement vers la Roumanie : 196 millions d’euros
• Importations françaises textile-habillement depuis la Roumanie : 401 millions d’euros
Industries textiles :
Traditionnellement peu spécialisée dans les textiles... Historiquement plus tournée vers la confection, la Roumanie compte néanmoins des effectifs textile relativement importants : avec plus de 75 000 travailleurs, l’industrie textile roumaine se classe au quatrième rang européen. Certes, les performances des entreprises sont inférieures à celles de leurs homologues italiennes ou allemandes. Aussi la Roumanie ne compte-t-elle que pour 1,6 % du chiffre d’affaires du secteur parmi l’UE à 27 et pour 4,3 % des investissements.
Signalons néanmoins que malgré sa petite taille, cette industrie a constamment vu son poids progresser dans les échanges depuis le début de la décennie. De 0,1 % en 2000, la Roumanie a ainsi vu sa part dans les exportations monter à 0,4 % en 2007, selon l’OMC. Le rythme de ses exportations a donc été plus soutenu sur cette période que la moyenne mondiale. ...la Roumanie connaît une balance commerciale fortement déficitaire Quoi qu’il en soit, les confectionneurs roumains ont essentiellement recours à des matières premières importées. Avant l’adhésion du pays à l’Union européenne, les entreprises avaient en effet tout intérêt à utiliser des tissus européens afin de pénétrer ce marché sans acquitter de droits de douanes, en vertu d’accords bilatéraux. Cette tendance demeure à l’heure actuelle, puisque les importations roumaines de textiles étaient 3,5 fois supérieures aux exportations en 2008.
Les textiles de maison et les filaments de fibres synthétiques représentent à eux seuls près de la moitié des exportations de textiles de la Roumanie. Celles-ci ont progressé rapidement au cours des dernières années, mais ont subi une nette décélération avec la dégradation du climat économique mondial : après des hausses de 24 % en 2006 et de 11 % en 2007, les exportations roumaines de textiles ont cédé 2 % en 2008. Dans le même temps, les importations marquaient clairement le pas, après des années d’augmentations régulières : + 1,2 % en 2006, + 3,7 % en 2007, - 11,3 % en 2008. Industries de l'habillement : Le développement du pays... L’ouverture de l’économie roumaine, doublée d’une politique volontariste d’investissements pour remettre le pays à niveau, ont eu pour effet un accroissement très net du niveau de vie des habitants. Le PIB par tête est ainsi passé de 9 383 dollars en parité de pouvoir d’achat en 2005 à 11 647 dollars en 2008. La consommation des ménages apparaît très dynamique (69 milliards d’euros en 2007, 84 milliards en 2008), aussi ce marché est-il devenu le nouveau terrain de chasse des grands distributeurs internationaux (Metro, Carrefour, Auchan). L’inflation forte (8,2 % attendus pour 2008) pèse néanmoins sur leur activité.
Malgré tout, l’offre française d’habillement connaît des difficultés croissantes sur ce marché. Les exportations françaises de vêtements maille ou chaîne trame ont ainsi diminué pour la septième année consécutive en 2008. Le montant des exportations atteint désormais moins de 38 millions d’euros, contre 60 millions en 2004 et 100 millions en 2001. La France exporte près de deux fois plus vers les Emirats Arabes Unis. C’est dire à quel point les entreprises françaises ont une large de progression sur le marché roumain. ...s'accompagne de l'abandon progressif de son rôle de sous-traitant Une chose est sûre, les marques locales sont encore rares, les confectionneurs locaux se contentant souvent d’un rôle de sous-traitants pour des donneurs d’ordres italiens ou allemands. Le pays a en effet commencé par développer ses industries de l’habillement, nécessitant de moindres investissements, lors de la privatisation de l’économie suite à l’ère Ceausescu. Actuellement le secteur emploie environ 230 000 personnes, ce qui fait de la Roumanie le second plus gros employeur européen, après l’Italie. Ce chiffre est en nette diminution, en lien avec les moindres performances à l’export du pays.
Les livraisons roumaines sont quasiment exclusivement destinées à l’Union européenne : en 2008, 96 % du chiffre d’affaires à l’export provenait de ce seul marché. Cette dépendance constitue un risque important notamment en période de récession. Mais il est inexact de croire que les difficultés des confectionneurs roumains proviennent de la crise ou de l’entrée du pays dans l’Union européenne. En effet, la restructuration du secteur est bien antérieure, puisque les exportations d’habillement du pays ont commencé à décliner en valeur absolue dès 2004. Elle tient davantage à une compétitivité moindre, conjuguée à l’appréciation de la monnaie locale, le leu.
Monday, June 1
Richard Rene
Richard Rene si-a facut ucenicia la Hermes ocupandu-se de marochinarie si apoi, a lucrat ca asistent al lui Jean Paul Gaultier pentru haute couture. A fost castigatorul festivalului Hyeres - de care v-am mai vorbit aici - cu o performanta nemaintalnita pana in acel moment in istoria acestui concurs. A castigat cele 4 premii posibile: cel al juriului, al publicului, al marcii 1.2.3 si premiul Nordstrom Fatex. A fost revelatia festivalului in acel an 2004. Si-a creat propria marca....destul de mult spus, deoarece din cate am observat in aceste zile de festival, Richard fiind prezent la Bucuresti pe toata perioada sa, este detasat de succesul financiar.
Scoala de haute couture s-a vazut perfect in calitatea exceptionala a materialelor si a realizarii colectiei ce a fost prezentata la resedinta Ambasadorului Frantei la Bucuresti. O colectie sexy, sexy, sexy insa nu pentru femeia hot! Femeia glaciala, a la Ava Gardner il inspira si ne-a transmis acest lucru perfect. Imi place cand o rochie ce la prima vedere pare austera si simpla, dezvaluie un spate gol ce o trasforma automat pe cea care o poarta intr-o "femme fatale", imi plac vesmintele ce ofera surprize privitorului. Muzica, cadrul burghez al saloanelor din resedinta si atitutdinea manechinelor s-au imbinat frumos in aceasta prezentare. Sunt elemente care o transforma intr-un mic spectacol si scot in evidenta, si mai mult, creatiile. Acest lucru nu cred ca trebuie uitat de designerii nostrii: este elementul care mi-a lipsit de exemplu din prezentarea lui Adrian Oianu.
Richard Rene took his apprenticeship at Hermes, working with leather. Later, he worked as Jean Paul Gaultier's assistent for the haute couture. He was the winner of the Hyeres festival, about which I have already talked to you on the blog – with a preformance that had never been seen before in the history of this contest. He won all the 4 prizes one can win: the jury prize, the public prize, the 1.2.3 brand prize and the Nordstrom Fatex prize. He was the revelation of the festival of that year (2004). He has created his own brand... though it might sound a bit overstated because, from all I have seen during these days at the festival, Richard, who was present at Bucarest during all the period of the festival, is quite detached from the financial success. The school of haute couture was visible in the exceptional quality of fabrics and the design of the collection that was presented at the residence of the Ambassador of France in Bucarest. The collection is very very sexy but it is not for the hot kind of woman! The cool woman, Ava Gardner's style, inspires him and he has succeded perfectly well to transmit this. I like to see a dress, that seems austere and simple at a first glance, to suddenly reveal a naked back transforming the woman who wears it into a « femme fatale ». I like the garments which offer surprizes to the spectator. The music, the cosy bourgeois atmosphere of the residence and the attitude of the models combined nicely in this presentation. There are elments transforming it into a small show and highlighting the creations. This is a thing our fashion designers should bear in mind: this is one of the elements I would have liked to see in Adrian Oianu's parade.
Pasarela - cei patru finalisti
Laura Popoviciu
Laura Popoviciu
Istvan Cimpan
Andra Clitan
Andra Clitan
Istvan Cimpan
Anca Ioana Petrea
Anca Ioana Petrea
Anca Ioana Petrea
Sa va vorbesc despre ei, pentru ca evenimentul s-a creat in jurul prezentarilor pe care le-au avut, in cadrul elegant al Institutului Cultural Francez. Instalatia de papusi negre razboinice a artistei Arantxa Echeverria m-au umplut de fiori si m-a intristat, pentru ca mi-a adus aminte de un reportaj despre copii din Africa care sunt invatati sa foloseasca arme.
ANDRA CLITAN - studenta la Universitatea de Arta si design din Cluj, a prezentat o colectie inspirata din motivele folclorice din Maramures si din tehnicile de realizare a acestora. Mi-a placut colectia ei, rigoarea cu care a fost realizata si modul in care a modernizat si prelucrat motivele folclorice. As fi dorit sa vad mai mult curaj in realizarea partilor de jos a siluetei: aproape toata creativitatea s-a concentrat pe partea de sus, marea majoritate a manechinelor purtand niste pantaloni mulati.
ISTVAN CIMPAN - si el student la aceeasi Universitate. Cand am citit prezentarea colectiei sale, inainte de a-i vedea colectia, mi-am zis ca probabil urma sa fiu socata: inspiratia sa fiind o stire ce se pare ca a aparut la un moment dat, despre un barbat gravid. Ma pregateam sa vad niste piese cu adevarat modificate si originale. Nu a fost sa fie: colectia sa desi lucrata foarte frumos in detaiu, nu a reusit sa transmita nimic in cadrul prezentarii de moda. Detaliile erau prea sterse pentru a fi remarcate si ideea initiala a colectiei a fost atat de fin pusa in practica, incat a trecut neobservata. Pulloverele au banalizat si mai mult intregul ansamblu, iar umerii rotunzi ale sacourilor, desi interesante, nu s-au prea vazut.
ANCA IOANA PETREA - studenta la Universitatea din Bucuresti, a prezentat o colectie ce s-a inspirat din arta origami. Plierea materialelor si folosirea acestei tehnici din cap pana in picioare insa, aproape ca a obosit si la un moment dat parca imi doream sa vad si altceva. Sau acelasi lucru, dar folosit si completat si cu altceva. Ca si cum Anca s-a incatusat cu aceasta idee si nu a mai vazut altceva.
LAURA POPOVICIU - studenta la Cluj si aleasa juriului, este cea care va beneficia de expozitia de la IFM - Paris, anul viitor. A atras prin modernitate colectiei, prin crearea unei siluete inspirate de camasa de forta insa fara a transmite duritatea acesteia si prin personalitate. A fost, dupa spusele celor care i-au selectat pe cei patru din cele 10 dosare finale, singura care a concretizat pe podium prin intermediul celor 25 de siluete, ideea prezentata initial, la interviu.
Mi-a placut:
- rigoarea cu care fiecare din cei patru au realizat colectiile,
- colectia si accesoriile Andrei Clitan,
- curajul Laurei Popoviciu,
- detaliile lui Istvan
Nu mi-a placut: lentoarea modului in care au fost prezentate colectiile, la un moment timpul care se scurgea pana la trecerea urmatorului model era prea lung...imi inchipuiam alta muzica la fiecare dintre cele patru prezentari. Aici nu cred ca sunt de vina finalistii, totusi. As fi vrut sa vad mai mult curaj, incredere in sine si mai multa tandrete parca, colectiile au fost toate destul de severe si dure. Nu cred ca gresesc daca fac o comparatie cu scenariile din filmul romanesc care castiga acum premii. Avem ceva dramatic care probabil se va schimba dupa cateva generatii si asta se vede la nivelul nostru creativ. Ah si inca ceva, pantalonii mulati au fost supra-utilizati.
Andra Clitan
Andra Clitan
Subscribe to:
Posts (Atom)
