Acolo unde incepe o colectie

Lanificio Luigi Ricceri este castigatorul marelui premiu acordat in cadrul concursului PV Awards septembrie 2010. Acest concurs este organizat de salon in fiecare editie de septembrie. Un juriu alcatuit din profesionisti din domeniu desemneaza cele mai inovative tesaturi. In photo ceea ce vedeti nu este lana asa cum ne-am putea imagina ci matase !!!!

Ennio Capasa, fondatorul si presedintele marcii Costume National a fost presedintele juriului de anul trecut. Imi place aceasta poza pentru ca reda perfect un gest, acela de a atinge materialul, care devine un "defect" profesional al celor din domeniu: materialul se "vede" cu mainile.

Ece Ege, creatoarea marcii Dice Kayek, pentru care am lucrat dupa terminarea stagiului aici la Paris, spunea ca pentru ea o colectie incepe la Première Vision. In timpul salonului aceasta petrecea cele 3 zile, de dimineata pana seara la ora inchiderii, vizitandu-si furnizorii si cautand sa descopere noi materiale, imprimeuri, texturi, culori.

Nu va spun ca marcile romanesti care il viziteaza se numara pe degetele de la o mana. Acest cult al materialului nu este un punct forte pentru ca aprovizionarea se face de obicei de la depozitele "en-gross" folosite de diverse fabrici din lume pentru a-si vinde stocurile colectiilor predente. Sau direct din China, acolo unde pretul este mai mic si unde gasesti copii ale tuturor creatiilor pe care italienii, elvetienii, japonezii si nemtii se chinuie sa le ofere in fiecare sezon in cadrul acestui salon. Senzatia aceasta de "depasit" si de in afara timpului vine si din material nu numai din croiul si silueta realizata.

Incepand din acest an, salonul Première Vision a devenit sponsorul festivalului de moda si fotografie de la Hyères si acest lucru nu este o intamplare. Cei zece finalisti alesi de un juriu al carui presedinte este Raf Simons vor beneficia de ajutorul celor mai creative firme de tesaturi in realizarea colectiilor. Intre o marca si material exista legaturi atat de stranse incat ignorarea acestui element poate frana orice tentatie a cumparatorului de a apela la marca respectiva. Chanel si "tweed-ul", Hermes si cachemirul, Isabel Marant si inul, Dris Van Noten si imprimeurile originale pe matase, Martin Margiela si polyesterul japonez.....

O vizita la salon nu inseamna nici pe departe numai comenzi catre furnizori, ci intrarea intr-un univers creativ realizat de toata filiera textila; inseamna updatarea cu tendintele, culorile, imprimeurile, inovatiile ce sunt toate expuse in forumurile sale. Inseamna pregatirea mentala a colectiilor de primavara-vara 2012 intr-un moment in care colectia de vara 2011 este in magazine, iar cea de toamna -iarna incepe a fi creata efectiv.

Sper ca acest salon sa fie trecut pe agenda fiecarui designer roman macar ca traseu educativ: in afara forumurilor au loc conferinte de moda si trend-uri, este posibila vizionarea gratuita a filmului care ilustreaza sezonul primavara-vara 2012 si a gamei de culori. El este vizitat de toate scolile de design din lume de la Central St-Martins din Londra, pana la Academia de Arte din Anvers.

Educatia in domeniul modei

Continui sa cred ca sistemul de moda din Romania are nevoie, in primul rand, de o educatie "sanatoasa" in domeniu. Energia creatoare si pasiunea au nevoie de cunostinte, tehnica si informatii actuale. Meserii precum sefi de produs, directori de colectie, ingineri textilisti, designer de textile trebuie sa coexiste cu cea de designer; ultimul nu poate face nimic fara o echipa bine pregatita si poate ca cel mai bun exemplu in acest sens este Sarah Burton, cea care il inlocuieste acum pe McQueen si despre care nu se stia nimic inainte dar care dirija din umbra colectiile.

Atata timp cat in tara scolile de moda inca nu s-au hotarat sa abordeze acest domeniu sub o alta perspectiva, cele din Europa raman o solutie. Institut Francais de la Mode (IFM) din Paris organizeaza in data de 29 ianuarie o zi de prezentare a programelor sale, o zi cu "portile deschise". Exista un sistem de burse care favorizeaza strainii asa ca nu va lasati demotivati de costul programului. Daca aveti intrebari despre aceasta scoala pe care am urmat-o acum trei ani nu ezitati sa ma contactati. Va sfatuiesc sa vizitati si site-ul care este foarte bine realizat si pe care exista informatii destul de detaliate despre programul de management in domeniul modei sau despre cel de creatie. Daca sunteti la Paris merita drumul pana la sediul modern aflat pe Docks en Seine.
www.ifm-paris.com

Calendarul de moda 2011

Cateva evenimente importante vor avea loc anul viitor si acum este momentul organizarii pentru a lua parte la ele :

Primul este concursul de moda ce are loc la Hyeres, un concurs despre care am mai scris si imi pare rau ca pana acum nici un tanar roman nu a participat. In acest moment pe site-ul vilei care gazduieste evenimentul, Noailles, aveti toate informatiile neceare constituirii dosarului de candidatura. Click aici.

Pentru Targul de PAP + toate celelalte targuri paralele care au loc in spatiul de expozitii de la Porte de Versailles din Paris, nu cred ca mai e nevoie de multe prezentari. Marcile romanesti care doresc sa exporte il cunosc, se pregatesc, beneficiaza de finantare si prezenta lor este un punct pozitiv in peisajul de moda romanesc. Pana acum au confirmat prezenta 20, 7 dintre ele fiind pentru prima oare prezente la acest targ. Evenimentul are loc intre 22 si 25 ianuarie 2011, cu prezentarea colectiilor de toamna-iarna 2011-2012.

Un alt targ ce se deruleaza in februarie si care este dedicat exclusiv industriei de imbracaminte, (producatorului si nu consumatorului final), este Première Vision, targ lider de textile ce va avea loc intre 8 si 10 februarie cu prezentarea colectiilor de primavara-vara 2012. Acest targ are cateva particularitati si este, in opinia mea, un pasaj obligatoriu pentru orice creator, director de colectie sau responsabil cu achizitionarea materiilor prime. Impartit in 4 universuri, in functie de produs si piata caruia i se adreseaza, in targ expun unii dintre cei mai creativi si mai buni producatori de textile din 30 de tari. Cele patru universuri sunt :

- distinction: aici expun producatorii de stofe dedicate costumelor, paltoane, pieselor elegante pentru barbati si femei + colectiile de captuseli + colectiile de materiale pentru camasi elegante;

- seduction : tot ceea ce inseamna garderoba feminina si « flou » cum spun francezii : producatorii de materiale din matase, colectiile de dantela si de broderii, tricotajele fine, colectii de lana si cele de imprimeuri (pe orice support) destinate in special femeilor;

- pulsation : univers dedicat textilelor cu proprietati tehnice necesare pentru lenjeria intima, pentru costumele de baie si articolele de sport dar nu numai; aici se pot gasi textile ce nu se uda, anti-vant, care mentin caldura, antibacteriene, realizate din fibre artificiale precum polyesterul si care ajung la aceste proprietati prin procedee de innobilare a textilelor dezvoltate de firmele specializate;

- relax este universul garderobei casual : in, denim, tricotaje destinate pantalonilor sport, a camasilor casual .

Particularitatea acestui salon consta in faptul ca cei care vor sa expuna trebuie sa fie admisi de un comitet de selectie, ce ….surpriza, este alcatuit din persone care nu fac parte din Première Vision : sunt profesionisti in domeniu, textilisti de diferite nationalitati si ei decid, in urma unor criterii de calitate, creativitate si sanatate financiara a firmei daca aceasta poate expune sau nu. Asa se face ca acest salon strange o oferta care nu poate fi gasita in nici un alt targ din lume. Departamentul de moda realizeaza in fiecare sezon forumurile de tendinte ce tin de fiecare univers si sunt spatiile din targ cele mai vizitate : acestea impreuna cu gama de culori sunt pregatite in urma unor intalniri care au loc in mai multe orase din lume cu textilistii.

Salonul a fost infiintat de un grup de matasari din Lyon (zona traditionala producatoare de matase din Franta) cu scopul de a simplifica relatiile cu marcile de lux si modul in care erau date comenzile de materie prima, dar si cu scopul de a-si apara interesele. Astazi este un salon ce continua sa functioneze in stransa relatie cu industria si este acompaniat in permanenta de profesionisti care cunosc toate problematica sa. Este vizitat de profesionisti din peste 100 de tari (designeri, sefi de produs, directori de colectie si de achizitie) ale tuturor marcilor cunoscute, de pe toate palierele de pret: Hermes, Chanel, Vuitton, Balenciaga, Lanvin, Paul Smith, Burberry, Alexander McQueen, Lacoste, Levi's, Diesel, grupurile mari gen Inditex, H&M, etc. Aveti o lista completa pe site.

La ultima editie (cea din septembrie acestui an), in prima zi a salonului la ora 10 dimineata, prima persoana pe care am vazut-o in standul unei firme nu a fost alta decat Dries Van Notten care vizualiza si atingea colectia de materiale. Firesc, avand in vedere ca marca sa s-a impus si datorita materialelor de cea mai buna calitate si a unor imprimeuri originale. Pentru multi dintre creatori o colectie incepe aici, in urma vizionarii ultimelor colectii propuse de creatorii de textile si este motivul pentru care cele trei zile de salon sunt incarcate de efervescenta, de dialog intre cei care se afla in amont si marcile care stralucesc pe podiumuri, de pasiune care ii leaga pe toti cei ce expun, impreuna cu cei care viziteaza.

Cursurile lui Adrian Oianu (II)

Adrian Oianu continua seria de cursuri si aveti mai jos detaliile despre subiectul acestora. Pentru mai multe informatii nu ezitati sa o contactati pe Catrinel Chiriac la catrinel.chiriac@gmail.com
sau catrinel.chiriac@adrianoianu.com,

Curs I. Curs de aplicare a istoriei modei in industria de astazi
Acesta nu este un curs care se ocupa de teoria modei. Este un curs in care te perfectionezi in a aplica cunostinte de istoria modei, creativ, in designul vestimentar contemporan. Cursul isi propune sa te invete sa singularizezi elemente importante din istoria modei si valoroase pentru designul vestimentar contemporan.
Durata - 4 saptamani

Curs II. Curs aplicativ de istorie a artei in moda contemporana
Acest curs se va ocupa cu interpretari neconventionale, prelucrari din istoria artei.
Acest curs urmareste o dezvoltare a gustului estetic, o crestere a capacitatii creative si conceptuale a designerului si o initiere in arta prin intelegerea momentelor majore ale istoriei acesteia. In cateva cuvinte, stimularea creativitatii este scopul acestui curs, cat si intelegerea procesului prin care trece o minte creativa.
Durata - 4 saptamani

Curs III. Curs de desen, silueta si flat sketch pentru design vestimentar contemporan
In acest curs, vom invata cum sa ne folosim de desen ca unealta creativa si mijloc eficient si economic in dezvoltarea propriului concept de design vestimentar.
Desenul va fi studiat si aplicat ca arma de eficientizare si testare a propriilor idei
Durata - 4 saptamani

Curs IV. Curs de aplicare a tehnologiilor de coasere in creatia vestimentara
Tehnologia de coasere evolueaza in fiecare an. O minte creativa se poate folosi de aceasta in procesul de productie si de creatie. Vom invata ce sa facem si cum sa exploatam la maxim utilajele si tehnologia de ultima ora pornind de la tehnicile de coasere, asamblare, finisare si decorare.
Durata - 4 saptamani

Curs V. Curs de concepere story-board si definitivarea unei colectii
Acest curs isi propune sa te ajute in a-ti construi un story-board coerent si in detaliu, sa-ti usureze conceptia unei colectii pentru a te ajuta sa o duci pana la capat.
Durata - 4 saptamani

The future of the Alexander McQueen house

photos: Style.com

Ultima prezentare Alexander McQueen este o poezie dureroasa ce ne face sa regretam inca o data disparitia sa.

Cand am aflat ca s-a sinucis mi-am zis ca cei care lucreaza pentru aceasta marca probabil ca se tem pentru jobul lor. In acel moment imi spuneam ca nimeni si nimic nu-l poate inlocui. Desi toata lumea face speculatii privind viitorul acestei case, cred ca in acest moment este foarte greu sa se dea un verdict corect. Fara geniul nebun al lui McQueen la conducerea partii artistice pana si celor de la Gucci Group le este greu sa creada in altcineva, pentru moment. Totusi, faptul ca este o marca profitabila, in conditiile in care multe marci celebre nu se bucura de acest lucru si nu o faceau nici inainte de criza, este un lucru pozitiv pentru business. Gucci Group a luat decizia sa continue acest business, lucru de care nu ma indoiam, insa este foarte interesant de aflat ce strategie vor adopta.

Faptul ca este o marca tanara, cu un teritoriu nu foarte usor recognoscibil face ca "jobul" celui ce il va inlocui - daca va exista o astfel de persoana - sa se concentreze pe aceste aspecte. Toata puterea pe care o are o marca, de exemplu Chanel, asupra consumatorului deriva din faptul ca si-a ridicat la un nivel foarte inalt toate simbolurile si a "ajutat" ca acestea sa fie "stampilate" profund in memoria si imaginarul colectiv. Toate evenimentele super elaborate, luxoase, filmele, muzeele, defileele somptuoase, reclamele duc la realizarea acestui lucru. Perpetuarea continua prin publicitate a acelorasi simboluri: perle, contrastul alb-negru, marca cu "C"-ul intercalat, camelia, bijuteriile fantezie-false si legatura dintre acestea si istoria "de vis" a marcii (a lui Chanel), ne fac sa ne dorim sa facem parte din acest univers de lux si elegant, printr-un parfum, ruj sau prin imbracaminte. Intre toate acestea si marca Chanel este pus un semn egal aproape etern.

Pe langa toata munca creativa care trebuie continuata la McQueen, este nevoie de astfel de simboluri care sa perpetueze marca in memoria colectiva si care sa ne faca sa visam la ea. Acest lucru se poate realiza prin comunicare insa, si aici este problema cu aceasta marca, inainte de a comunica trebuie sa ai simbolurile pe care sa le tot aduci la cunostinta potentialilor consumatori. Si tocmai aceste simboluri lipsesc la McQueen. Acum dupa ce a disparut imi dau seama ca este o marca care atragea prin atasamentul fata de creator, in primul rand, si apoi prin simbolurile sale. Singurul simbol care face parte din teritoriul marcii pentru moment este capul de mort, insa e nevoie de mult mai mult.

Ce ne trebuie ca sa reusim la Paris?

"fashion people"
Didier Grumbach

Ion Tiriac

V-am vorbit despre Roma, despre gatit si despre filme. Este totusi Saptamana Modei la Paris si doresc sa va vorbesc in zilele ce urmeaza despre cateva prezentari si colectii pe care le-am gasit foarte creative. Inainte de toate astea insa, despre Ingrid Vlasov, care prezinta pentru a doua oara in cadrul Saptamanii Modei. Anul trecut Carmen Secareanu s-a aflat, prin premiul pe care l-a castigat la Pasarela, in cadrul sectiunii off a Saptamanii, cu expozitia de la IFM. Eveniment care, din pacate, nu a avut suportul mediatic pe care Carmen l-ar fi meritat.

Anul trecut, dupa ce i-am luat un interviu lui Didier Grumbach in biroul sau de la Camera Sindicala si dupa ce mi-a vorbit despre cat de creativ trebuie sa fie cel care doreste o prezentare in cadrul Saptamanii Modei, imi zice: “Stii am fost vizitat de o creatoare romanca”. Fac ochi mari si ma bucur enorm in sinea mea. “Cine este?” intreb. Nu-si aduce aminte exact si eu incep sa insir numele tuturor creatoarelor de moda din tara poate, poate recunoaste numele celei ce l-a vizitat. “Maria Lucia Hohan? Nu…. Lena Criveanu? Nu….Venera Arapu? Nu .... Carmen Secareanu? Nu…..Irina Schrotter?…Nu…ah zic..Doina Levintza? ….Nu. Vazand ca nu reusim sa gasim impreuna numele, suna secretara si o intreaba. Aceasta vine cu raspunsul mult asteptat: Ingrid Vlasov. Sincer, a fost o surpriza, nu mai auzisem de ceva timp de aceasta creatoare.

Anul trecut nu am vazut prezentarea. Anul acesta am reusit sa fac rost de o invitatie si iata-ma astazi in sala de la Caroussel du Louvre, in fusta de matase si pantofi cu toc de 10cm, pe un frig naprasnic si care m-a facut sa jur ca nu-mi voi mai sacrifice confortul termic pentru nici o silueta feminine, in timpul iernii. Sala plina, biroul de presa care se ocupa de colectia lui Ingrid fiind unul dintre birourile care sunt foarte atente la noile talente ce vin pe piata frantuzeasca si care doresc sa defileze la Paris.

Scenografia podiumului cu un ecran de panza pe fundal, pe care si-au facut aparitia la inceput de show coloane grecesti ce mi-au dat sentimental ca vom intra intr-un templu. Frumos inceput. Am numarat in jur de 20 de siluete….dar e posibil sa fi gresit, incercam sa fac si poze, nu eram pozitionata foarte bine si, in acelasi timp, doream sa vad fiecare silueta si articol. O colectie cu linie cromatica redusa la alb, negru si pe alocuri bej, rochii lungi ce ofera supriza unui spate gol sau a unor bretele originale, materiale fluide si aceleasi imprimeuri si broderii cu influente populare romanesti, pe care le-am vazut si in colectia de anul trecut. Colectie feminina, cu putine accesorii, in afara de pantofii care mi-au placut mult si de colantii cu influente “a la Chanel”, ce prelau grafica alb-negru si desenele broderiilor realizate pe vesminte.

Nu am primit caietul program, nu stiu daca a existat vreunul si nu va pot spune mai mult. Mi-ar fi placut sa ating hainele dupa prezentare insa nu m-am dus in culise. Colectia a fost oarecum “corecta”, fara a aduce o revolutie, cat de mica, in structura pieselor sau a siluetei. Am intalnit si aici ceea ce am vazut la Pasarela: aceeasi tendinta de a lucra partea de sus a corpului, lasand in aproape neatinsa partea de jos care e lasata la voia unor idei simple gen colanti sau pantaloni simpli mulati pe picior, ca si cum pantalonii sau fustele sunt mai greu de abordat din punct de vedere creativ.

Cred ca punctual forte al lui Ingrid Vlasov este ambitia si dorinta de a prezenta la Paris. O dovada in acest sens este si faptul ca este pregatita sa faca efortul financiar pe care-l presupune acest eveniment: crearea unei colectii de podium, inchirierea unei sali, asigurarea regiei si scenografiei, manechine, make-up, birou de presa, sampanie, invitatii, flori, etc.

Mi-as fi dorit insa sa vad o colectie un pic mai creativa, lucru care, in viziunea mea face parte din reteta de succes a unei prezentari la Paris.

Vestea buna este ca incet, incet Romania isi poate crea un mic drum in aceasta panza de paianjen formata de numarul enorm de marci care apar aici. Dincolo de asta, e nevoie de mult talent si un concept foarte bine lucrat.

TURCIA & LIBAN

DICE KAYEK
GEORGES CHAKRA


ZUHAIR MURAD

CHALAYAN

De cateva zile nu exista pagina de informatie despre moda care sa nu-mi vorbeasca despre Turcia. Tocmai s-a incheiat Saptamana Modei la Istanbul unde, presa zice, au fost prezenti peste 100 de buyeri !!! Mie cifra asta mi se pare enorma si ma intreb cati buyeri erau prezenti la Iasi, daca era vreunul ?

Turcia, tara invitata de Franta in anul 2009-2010, a reusit sa dea dovada de o organizare impecabila, sa puna la dispozitie fonduri si mai ales sa-si puna in valoare o intreaga pleiada de artisti contemporani, scriitori, compozitori, muzicieni, dansatori. Expozitia de la Grand Palais despre Istanbul a fost organizata cu ocazia acestui eveniment.

In materie de moda si industrie textila, Turcia se misca cu pasi repezi : masina mediatica este folosita foarte bine, motiv pentru care toata lumea stie ca a avut loc Saptaman Modei, ca au fost prezenti buyeri, ca au defilat nu stiu cati tineri. Tanara generatie scolita prin universitatile de design care au parteneriate atat cu mediul textil turc, cu organizatiile exportatorilor de textile cat si cu scoli de prestigiu din strainatate, este privita cu cat mai mult interes. In spate, mana de lucru este specializata, foarte calificata si aici produc atat marci precum H&M, cat si marcile de high-end care cer o calitate impecabila.

La Paris, nume precum Chalayan au deschis drumul? iar marca Dice Kayek, marca frantuzeasca insa infiintata de doua surori de origine turca, este prezenta consecvent la Saptamana Modei .

Si poate ca Turcia care are o traditie textila si care a fost furnizorul de jeansi al Europei nu e o surpriza. Dar ce te faci cu Libanul care are 4 milioane de locuitori si care nu prea zice nimic dpdv textil? Cum explicam prezenta creatorilor ce reusesc sa se impuna, incet incet, pe scena internationala a modei : modelul de succes Elie Saab nu mai are nevoie de prezentare, Zuhair Murad, Georges Charkra, Rabih Kayrouz.

Cand am venit in Paris sa studiez moda, prima prezentare la care am avut o invitatie a fost cea a lui Georges Chakra, primavara-vara 2008. Pastrez si acum caietul program, care avea o pana, culoarea roz aprins, infipta intr-un colt al acestuia. Hmmm, mi-am zis, cine stie ce kitch – ce inseamna ideile preconcepute ! Prezentarea a avut loc la Palais de Tokyo, intr-o sala in care au incaput 200-300 de invitati : buyeri, vedete locale de televiziune, mare parte din comunitatea libaneza de la Paris, critici, etc. Am stat in picioare, insa la un metru de podium si am putut sa vad perfect hainele : colectie feminina, atent lucrata, materiale scumpe si accesorii foarte bine asortate, spectacolul bine regizat cu muzica originala si manechine bine alese. Nu era o revolutie a creativitatii insa nici banale, din contra, cu o marca personala si perfecte pentru orice eveniment deosebit din viata unei femei. Apoi i-am vazut colectia de toamna - iarna si desi mi-a parut evident realizata pentru o clientela araba, cu multe paiete si cristale Swarovski, avea aceeasi amprenta. Chakra si-a lansat intre timp si o colectie de PAP, in cadrul Saptamanii Modei de la NY si a fost bine privita de critica.

Anul acesta in calendarul oficial al Saptamanii de HC, am dat de un nume nou, pentru mine : Maison Rabih Kayrouz. « Ok, who’s the guy ? ». Net-ul m-a indreaptat catre site-ul sau si aflu ca este un absolvent al celebrei Ecole de la Chambre Syndicale. Trece pe la Dior si Chanel cat sa aprofundeze meseria, si apoi, se intoarce in Beyrouth unde creeaza marca proprie. In prezent face parte din calendarul de HC ca « membru invitat », in timp ce Elie Saab este « membru corespondent ». Deci Libanul, este reprezentat la Paris, foarte bine, de 4 creatori.

Elie Saab a deschis in 2007 un boutique in cartierul numit si « triunghiul de aur », cartier numit astfel, deoarece este delimitat de cele trei bulevarde celebre si scumpe, ca si chirie, care formeaza un triunghi : Av. George V, Av. Montaigne si Champs Elysees. Deschiderea boutique-ului intr-un loc in care multe firme franceze nu au unul, a reprezentat o investitie de imagine si un gest care sa confirme un business de succes. Saab imbraca actritele si celebritatile pentru evenimente deosebite si anul trecut a semnat o licenta de parfumuri cu firma ce detine si licentele Jean Paul Gaultier, Narciso Rodriquez si Issey Miyake. Deci in curand va aparea si parfumul Saab, dovada suprema a faptului ca numele Saab ne face sa visam. Toti au reusit sa castige o clientela, in primul rand americana si sa dezvolte clientela din Orientul Mijlociu si Golf.

Cum se explica prezenta si succesul acestor doua tari ?

- studiile serioase in domeniu si pasiunea sincera pentru vesmant si croi : toti au studii fie in Franta, UK, fie in tara lor, si au continuat cu consecventa sa perfectioneze ceea ce fac; asta i-a ajutat sa inteleaga si partea tehnica a meseriei, dar si cum functioneaza sistemul.
- pentru Turcia : statul a inceput sa se implice serios in sustinerea tinerilor / pentru Liban : in Franta exista o foarte importanta si bogata comunitate libaneza, care are o putere de lobby insemnata. Toti acestia pot inlesni relatiile cu organismele franceze importante din domeniu, pe de o parte, dar sunt si clienti potentiali sau existenti, pe de alta parte .
- toti au o orientare business foarte corecta si au reusit sa foloseasca masina de PR extrem de bine : libanezii desi prezenti la Paris nu cred ca realizeaza mare parte din cifra lor de afaceri prin Europa. Imbraca celebritati de la Hollywood si din lumea araba si cam pe acolo se gaseste si grosul clientilor lor. Aceasta le ajuta finantarea prezentei la Paris, prezentarile de moda si boutique-urile din acest oras (Zuhair Murad are unul tot in « triunghiul de aur ») si toti au showroom aici, dar si acasa.
- pentru Turcia, Chalayan a deschis un drum foarte important si datorita lui multa lume sta cu ochii pe tinerii de aici . Va mai aduceti aminte de Rifat Ozbek? Tot de origine turca si el.
- sunt consecventi : nu anul asta defilam si mai venim peste trei ani, cand ne-am mai lasat de petreceri mondene si mai avem chef sa facem o excursie la Paris.
- au in spate echipe de profesionisti care construiesc marca : de la atelierul de creatie, pana la cel comercial.
- nici unul, in afara de Chalayan, nu este vreun geniu creativ, vreun artist gen McQueen, insa toti stapanesc foarte bine meseria si si-au creat un stil propriu, ceea ce este VITAL in moda : toata lumea stie ca daca vrea o rochie feminina de nunta si-o poate lua de la Saab !

Deci ca sa facem o paralela cu « fascinanta Romanie » si sa-mi raspund din cand in cand la intrebarea pe care mi-o pun tot timpul, « ce ne trebuie ? », as concluziona :

- un talent-artist iesit din comun care sa sparga gheata si sa faca Parisul sa vorbeasca despre Romania si altfel ;
- scoli adevarate in care sa se invete aceasta meserie asa cum este ea in realitate si nu prin ochelarii roz al fascinatiei pentru arta ( McQueen, Margiela, John Galliano,etc….su facut scoli de design vestimentar in care te invata cum sa croiesti dar si cum sa promovezi marca, sau cum sa « imparta » o colectie)
- suport real si consecvent din partea statului prin programe dedicate tinerilor si incepatorilor in domeniu ;
- comunicare despre ce inseamna meseria de designer : a fi designer nu inseamna a aparea in paginile revistelor mondene ci munca multa, informare, educare permanenta, analiza, stres, organizare, calitati de manager, dorinta de a continua si peste 10 ani, nu numai pana dai un tun.
- un organism care sa puna niste baze corecte si care sa apere interesele industriei, format din oameni care nu au interese meschine, care iubesc meseria si care, mai ales, o cunosc ca in palma.

Daca imi mai vin si alte solutii o sa vi le impartasesc.

Pasarela 2010

Laura Popoviciu - castigatoarea editiei de anul trecut

Pasarela 2010 este unul din evenimentele care s-a "implantat" incet incet in peisajul de moda romanesc si care,sper sa continue mult timp de acum incolo. De ce? Pentru ca este organizat de cei care cunosc cel mai bine acest domeniu, adica francezii, si in acest fel avem ocazia sa invatam prin puterea exemplului.

Participarea la un festival de moda, romanesc sau international, este un exercitiu prin care, cred ca trebuie sa treaca fiecare tanar ce doreste sa faca cariera in acest domeniu. Intr-o prima faza nici nu conteaza sa castigi. Conteaza sa-ti pregatesti dosarul, adica sa iti faci cercetarea pentru tema impusa, sa vizualizezi colectia urmarind aceasta tema, sa-ti faci eventual primul prototip si sa stii sa-l prezinti convingator juriului. Ulterior, daca esti admis, sa-ti gandsti colectia in intregime, sa o organizezi ca numar de siluete, accesorii, etc. Tot acest exercitiu reprezinta un castig, indiferent cum se termina concursul. Pregatesc candidatul pentru participarea la alte concursuri, romanesti sau internationale si sfatuiesc pe toti sa vizeze aceste festivaluri.

Nu uitati de festivalul Hyeres, ce a impus de-a lungul vremii creatori ce astazi ori si-au lansat propriul brand ori au integrat case de moda recunoscute. Si ca tot vorbim de acest festival, s-a anuntat ca presedintele juriului din acest an va fi Dries Van Noten.

Insa sa revenim: Pasarela este un festival de care toti tinerii trebuie sa profite la maxim. In curand vor incepe inscrierile! Pentru partea cealalalta, publicul de moda, se pregatesc surprize despre care insa nu vorbesc acum. Organizatorii insa sunt in plina faza de planificare.

La Haute Couture

Madeleine Vionnet

Balenciaga 1965

Dior 2009

Pentru ca ne face sa visam si sa urmarim prezentarile de moda cu sufletul la gura, pentru ca exista o intreaga disputa in jurul sau ‘este pe cale de disparitie sau nu’, pentru ca in tara sunt cativa care folosesc acest termen fara macar sa stie cu adevarat ce inseamna, mai adaug cateva explicatii unui termen despre care se vorbeste mult dar care nu este inca pe deplin inteles.

Haute-couture-ul este apanajul Parisului. Parisul si mai exact spus, orasul regilor Frantei, a dezvoltat acest termen si l-a adus la rang de arta. Nu trebuie uitat acest lucru deoarece in prezent nimeni nu poate spune ca face haute couture fara a obtine aprobarea Parisului = Federation Français de la Couture, du Prêt-à-porter des Couturiers et des Créateurs de Mode. Ca sa obtina aprobarea Parisului, o casa de moda trebuie sa indeplineasca anumite conditii (Cf. decretului 45-147/29.01.1945 !!!!)
« - prezinta in mod regulat la Paris, cel putin de doua ori pe an, modele originale create de intreprindere. Modelele astfel create trebuie sa fie reproduse pe masurile clientei de catre intreprinderea insasi, excluzand cu desavarsire lucrul in exterior sau in serie, sa comporte una sau mai multe probe direct cu clienta sau pe manechin. Pentru a fi reproduse, aceste modele pot fi vandute direct sau indirect intreprinderilor frantuzesti sau straine
- dovedesc procesul de creatie al modelelor prezentate si nu cumpara nici un model din exterior
- sunt autorizate de o Comisie de Clasificare si Control creata in acest scop in cadrul Camerei Sindicale de Couture din Paris, din care pot face parte si alte persoane din Oficiul Profesional de Arta si Creatie sau apartinand mediilor ce se bucura de o competenta recunoscuta.

Listele cu intreprinderile ce satisfac conditiile definite mai sus, vor fi aprobate prin decizia ministrului productiei industriale. Aceste liste vor fi revizuite cel putin o data pe an »

Deci, daca tu creezi o colectie la tine in tara, in studioul care indeplineste toate conditiile unui studio de haute-couture, dar marca nu ti-a fost aprobata de Federatie si deci, nu defilezi in calendarul oficial de la Paris, atunci nu ai nici un drept sa te numesti casa de haute couture. Modul de organizare al unui atelier de haute couture face obiectul unor reglementari, si el : dpdv al numarului de persoane angajate, al materialelor folosite, etc. Mai trebuie spus ca exista si 'petite' si 'moyen' couture. Atelierele care indeplinesc numai o parte din aceste criterii se pot denumi astfel ; insa ele nu prezinta in cadrul saptamanii modei.

O activitate de haute-couture este extrem de costisitoare, daca luam in calcul numai faptul ca trebuie organizate 2 prezentari de moda pe an, ca trebuie sa exista un designer de valoare care sa asigure creatia, ca trebuie sa fie angajat un personal ultra calificat si ca materialele folosite sunt dintre cele mai nobile si utilizate in cantitati mari. Apoi cantitatea de munca si deci costul mainii de lucru cantareste greu, avand in vedere ca toate articolele se creeaza intr-o prima faza in panza de bumbac si numai apoi se trece la realizarea efectiva a modelului.

Este motivul pentru care, in era prêt-a-porter-ului si a delocalizarilor, imbracamintea haute couture a devenit din ce in ce mai scumpa si clientii din ce in ce mai putini. Inceputul secolului XX este perioada cea mai prospera pentru haute-couture in Europa : pana in 1914, 50% din clientela sa o reprezinta frantuzoicele, iar dupa 1918 din cauza razboiului care a dus la slabirea sitemului economic si la caderea unor regimuri monarhice, se impune o clientela din America. In anii 70, vine randul Extremului Orient si al tarilor arabe.

Mai trebuie spus ca, nu numai persoanele fizice au fost clienti acestui domeniu, ci si achizitorii profesionali. Asa se face ca ‘marile magazine’ din SUA sau din alte tari achizitionau in schimbul unei sume de bani, dreptul de a reproduce cateva modele. In anii ’20 Madeleine Vionnet da dreptul unui atelier frantuzesc sa-i reproduca modelele, dar nu in mai mult de 3 exemplare. Aceasta masura este luata in incercarea de a opri copierea modelelor sale.

In prezent la haute couture nu mai este o afacere rentabila pentru nimeni, toata lumea stie acest lucru. Desi, prin prisma schimbarilor care au loc in acest moment in domeniul luxului, este posibil ca cei bogati sa se re-intorca. Insa ea continua sa indeplineasca un rol important : acela de atelier de creatie al modei si un levier de imagine foarte important pentru casa de moda ce-si intretine atelierul. Mai trebuie spus ca este un levier de imagine si pentru Franta. Este explicatia pe care mi-o dau cand observ tineri de genul Alexis Mabille, in calendarul de haute couture.

Bibliografie: 'La Haute Couture 'de Francois-Marie Grau & 'Istorii ale Modei' de Didier Grumbach

Recomand si documentarul realizat de Arte, 'Signe Chanel', care prezinta modul de functionare al unui atelier de haute couture.....e drept cel mai faimos.

Biblioteca de moda

O alta veste buna, tot din tara, este aparitia unei carti despre moda masculina. Scrisa de o doamna ce reprezinta o enciclopedie vie a istoriei costumului romanesc, Adina Nanu si Ovidiu Buta, care nu cred ca mai are nevoie de prezentare, cartea se numeste "Barbatul si moda".

Bibliografia de moda romaneasca sau in romaneste, este atat de slaba, incat orice initiativa de acest fel ma bucura. Dupa ce voi citi cartea o sa va zic daca merita sa o cumparati sau nu.

Si mai recomand, mai ales celor din domeniu, cartea lui Didier Grumbach, "Istorii ale modei". Este o lectura obligatorie pentru oricine doreste sa inteleaga cum a evoluat si cum functioneaza sistemul modei.

"Beautiful Fall" nu am auzit sa fie tradusa in romana; exista in original (engleza) si din 2008 si in franceza, sub numele de "Beautiful people". Desi la prima vedere pare numai o carte scrisa simplu si care face comparatia intre geniul creator al lui Yves Saint Laurent si caracterul rational al lui Karl Lagerfeld, este una dintre cele mai bune carti care descriu istoria modei de la disparitia haute-couture-ului si pana in zilele noastre. Alicia Drake, autoarea cartii este o jurnalista de origine americana care a studiat si intervievat vreme de 5 ani, cam toate personajele importante din anturajul celor doi, inainte a le reda viata. Nu a avut dreptul sa publice in Franta, pana anul trecut. In mare parte pentru ca Lagerfeld insusi a facut presiuni sa impiedice aparitia cartii, de-a lungul timpului. Este un "must"!

Conferinta Pierre Bergé la IFM

IFM organizeaza un ciclu de conferinte foarte interesant anul acesta, cu subiecte care ating domenii precum moda, luxul, parfumul, designe-ul interio. Invitatii sunt personalitati marcante din domeniu.

In cadrul conferintei de marti, Pierre Bergé a oferit o analiza foarte rationala a ceea ce se intampla azi in moda, analiza ce vine din anii de experienta petrecuti ca si manager al casei YSL.

http://www.ifm-paris.com/EVENTS/NOVEMBRE09/CONFERENCE_PUBLIQUE_PIERRE_BERGER.asp

Sunt de acord cu ce zice, lumea are acum libertatea de a se imbraca cum doreste fara sa se mai supuna dictatelor trendurilor!!!

O parte din ceea ce spune in aceast conferinta mi-a dezvaluit, in interviul realizat la sfarsitul anului trecut la Fundatia Pierre Bergé - Yves Saint Laurent si publicat in revista The One:

http://www.onemagazine.ro/fashion/fashion/3803992-pierre-berge-cealalta-fata-a-casei-de-moda-ysl

Institut Français de la Mode

Cum am intalnit persoane care ma intreaba ce este IFM-ul, cum se desfasoara programul de Management Mode et Design si de ce este atat de genial, m-am gandit ca nu ar fi rau sa va povestesc cum a decurs experienta mea personala in scoala, pe timpul celor 9 luni de program.

In primul rand cred ca e important de mentionat ca IFM este o scoala fondata din initiativa unui grup de profesionisti din domeniul modei si textil, si sustinuta de statul francez. Acest grup si-a dat seama, in anii ’80, ca moda va avea nevoie de mana de lucru care sa aibe anumite competente si cunostinte : o simpla scoala de management nu era de ajuns pentru a reusi sa gestionezi o afacere intr-un domeniu in care creativitatea si lucrul cu artistii reprezinta o parte importanta din ecuatie. (acesta fiind numai unul din aspectele care diferentiaza business-ul in moda de celelalte modele de business).

In 1986 deci, se infiinteaza si de atunci il are ca presedinte pe Pierre Bergé. Foarte multe alte informatii cu privire la istoric gasiti pe site (foarte complet si bine facut). Eu as vrea sa impartasesc cu voi din experienta personala.

Pentru cei care vor sa aplice : admiterea se face pe baza de dosar. Este foarte IMPORTANT ca acesta sa fie completat cu cea mai mare rigoare si professionalism. Este prima intalnire a scolii cu un viitor candidat. Daca dosarul este acceptat are loc un interviu in fata unei comisii formate din profesionsti ai industriei textile si moda si profesori din cadrul IFM-ului. Eu am avut o comisie de 4 persoane : 2+2, dar poti avea in fata si mai multi. Dosarul l-am pregatit cu mare atentie si l-am dat la corectat unei prietene de origine franceza. Chiar daca sunteti straini nu vi se iarta greselile, francezii fiind foarte exigenti la fiecare accent.

Interviul poate dura intre 40 de minute si o ora si consta din expunerea unui subiect – care este ales inainte, dintr-o multime de subiecte, si pe care candidatul il pregateste vreme de 30 de minute intr-una din sali….este exact ca la un examen oral . Apoi se intra la interviu : prima parte consta in expunerea subiectului cu intrebari din partea comisiei iar a doua parte, foarte importanta, este verificarea motivatiei si personalitatii candidatului. Cultura de moda nu este verificata foarte amanuntit deoarece acest lucru oricum va fi imbunatatit pe perioada studiilor.

In principiu, scopul corpului profesoral care se ocupa de admitere este de a creea o generatie in care fiecare tipologie sa fie reprezentata si de aceea in clasa, pe langa faptul ca sunt mai multe nationalitati, sunt si persoane cu background profesional foarte diferit : cu sau fara experienta in domeniu.

Cursurile sunt excelente : de la calitatea informatiei, pana la profesori si modul in care se desfasoara. Nu am foarte multe lucruri negative de spus aici, mi-a placut atat de mult cum s-au desfasurat cele 9 luni de program incat am trecut usor peste anumite nemultumiri sau lipsuri.

Se lucreaza mult pe echipe : impuse sau nu, se fac prezentari in fata companiilor care vin si propun spre rezolvare studii de caz, in fata comisiilor de profesori care puncteaza de la modul in care esti imbracat, pana la calitatea informatiei, modul de expunere, prezentarea power-point. Acest tip de exercitiu dezvolta foarte mult capacitatea de analiza si sinteza, de cercetare a pietei, a ofertei, a colectiilor, etc si te ajuta sa cunosti problematica reala a pietei. Pe langa faptul ca ajungi sa cunosti aproape toti jucatorii importanti de pe piata de moda, lux, cosmetica, accesorii.

Exista posibilitatea sa alegi, pe langa modulul de moda, care este oarecum baza, modulul de marketing de parfumuri si cosmetice sau pe cel de accesorii si bijuterii.

Un alt punct foarte pozitiv :) sunt vizitele la diferite fabrici si magazine. Generatia noastra a vizitat, printre altele, fabrica de genti Louis Vuitton din NV Frantei si flagship-ul Louis Vuitton de pe Champs –Elysees, care a deschis special numai pentru noi, cu o ora inainte de programul obisnuit, astfel ca ne-am putut « plimba » linistiti in magazin si analiza toate solutiile de design interior si marchendising adoptate.

Se invata sustinut – inutil sa spun ca prezenta este obligatorie. De asemenea este obligatoriu ca limba franceza sa fie stapanita destul de bine, 90% din cursuri fiind in franceza, insa si lb. engleza este ceruta deoarece pot veni persoane care sa tina conferinte in aceasta limba. Sunt organizate conferinte cu directori ale principalele marci de HC si PAP de lux : Dior, Chanel, Chloe, YSL, Celine si cu persoane care exerseaza toate meseriile din domeniu : marketing, vanzari, comunicare.

In principiu, scoala pregateste pt meseria de sef de produs = « chef de produit » (fr), brand manager (eng). Despre joburile din domeniu o sa va mai povestesc. Insa pentru cei care au o alta meserie si doresc sa o exerseze in domeniul modei, schimbarea se poate face in urma IFM.

Partea creativa – din toate domeniile - este foarte prezenta in cadrul programului, de altfel necesara pentru exersarea meseriei de sef de produs. Astfel am vizitat centrul de design de la Renault, ceea ce s-a putut vizita evident. Asa cum moda si sectoarele foarte creative se inspira din orice domeniu, scoala are parteneriate cu societati din diverse industrii. Acest lucru ofera o deschidere foarte mare si o intelegere a domeniului, mai ales a marcilor de creatori , care trebuie sa aduca ceva nou.

Exercitiul anului este cel in care se fac echipe de la clasa de management cu cate un creator de la clasa de design si trebuie gandita o intreaga strategie in jurul colectiei acestuia din urma. Este foarte greu, cu un lucru in echipa care se poate derula excellent sau nu, si cu un creator care participa si cu care se poate comunica sau care nu participa si cu care nu reusesti sa ajungi la o solutie pentru a continua. Se ating exact toate punctele unui business plan: de la cont de profit si pierdere si cash-flow, pana la strategie de marketing, vanzari, colectie, piete vizate, la ce pret, cu ce cost, etc. Nu mai vorbesc de comisia care noteaza.

Sper ca aceste cateva randuri sa fi adus informatii necesare pentru cei interesati. Sunt prima romanca admisa, cred ca nationalitatea poate juca un anumit rol, insa daca motivatia si dorinta de a reusi este foarte mare, acest aspect se ignora.

In programul de design care s-a derulat in paralel cu clasa mea, erau 8 persoane si nici una nu era de nationalitate franceza. Deci …..in final, talentul si vointa pot cantari mai mult.